Selecția Erasmus+ cere un blog personal realizat în WordPress, cu cel puțin cinci pagini, dintre care una despre hobby-uri și una de contact. Am vrut ca al meu să arate ca mine, nu ca un șablon.
Planul. Nouă pagini, în engleză și română, și un design inspirat din jocurile indie japoneze care îmi plac. Pagina principală se deschide ca ecranul de start al unui joc bullet-hell: modelele sunt desenate live, din cod, iar fiecare are un nume de „spell card".
Uneltele. WordPress rulează local, cu Local. Tema este o temă de blocuri personalizată, deci fiecare pagină poate fi editată în continuare din editorul WordPress. Polylang se ocupă de cele două limbi. Am construit site-ul împreună cu asistenți AI de programare, Claude Code și Codex. Eu am luat deciziile, am verificat rezultatele și am cerut modificări până când mi s-a părut potrivit, inclusiv renunțarea la un prim design care nu mi-a plăcut.
Ce am învățat. Cum este structurată o temă de blocuri (theme.json, șabloane, modele), de ce textul fix din șabloane are nevoie de propriul sistem de traducere și câtă muncă înseamnă lucruri mărunte, precum un mod întunecat care îți ține minte alegerea.
Ce aș schimba. Data viitoare aș scrie mai mult cod singur, începând cu părțile mici. Exact asta vreau să exersez la Barcelos.